Dor

Zburător prin vremi apuse,
Te ador şi te aştept
Toate câte au fost spuse
Stau aici la mine-n piept.

Cu condeiul de lumină
Scriu în cartea veşniciei
Ode pentru a ta iubire..
Ode pentru amintire.

Da... te-ai dus ca floarea-albastră,
Catre alte fantezii....

Voi visa căsuta noastră,
Plină doar cu poezii.

Copilul meu

Copile drag, copilul meu,
Să mi te-ajute Dumnezeu
În tot ce faci, pe unde mergi,
În tot ce spui, pe unde şezi!

Să fii exemplu de urmat,
Şi gândul bun să-l ai de dat,
Un pom de vrei să răsădeşti,
Şi un copil de vrei să creşti!

Copile, drag, copilul meu,
Să mi te-ajute Dumnezeu,
Exemplu tu să fii mereu,
Să îţi ajute Dumnezeu.

Florile sufletului meu

Am două flori în inima mea
Pe care, nu vreau, nu pot a le uita.
Sunt flori crescute din năvalnica simţire
Atunci ne strămutarăm pornirile-n iubire.

Un spin sălbatec le-a atacat de multe ori
Dar pentru mama ele vor fi întodeauna două flori.
Acestea-s suferinţa toată a unei inimi ce-i pe lume,
Acestea două vor purta mereu acelaşi nume.

Căci dragostea nu cată la forme-ntâmplătoare
Iubirea a trecut dar rana din piept tot mă doare.

Noi doi suntem victimele acestei legi
De ce mă laşi acuma?Te furişezi şi pleci?

Copilăria

Copilăria este ca o floare,
Şi mirosul ei, niciodată nu dispare.
De copilărie cu drag să ne-amintim
Părinţii să-i cinstim şi să-i iubim.

Copilărie eu nicicând nu te-oi uita,
Ai fost, vei fi un vis frumos în viaţa mea.
Un vis cu jocuri, flori, îngeri şi apă de izvor

Copilăria mea frumoasă, de tine azi mi-e dor.