Va rog mult sa fiti atenti,
Prescolarii mei isteti.
Un joc grozav va propun
Ca sa vad cine-i mai bun.
Cum se poate orienta
Sa transforme pagina
Intr-un desen minunat
Cu foarte bine notat.
Asadar creionul sus
Si-ascultati ce am de spus:
Mai intai ve-ti desena
Doar in colturi pagina,
Cu cate un triunghi frumos
Orientat cu varfu-n jos.
Iar in mijloc binisor
Un oval cu chip de om.
Faceti-i si corpul drept
Cu picioarele-n parchet.
Mana stanga, in sus tine
Un mar plin cu vitamine.
Iar cea stanga obosita
Langa corp este lipita.
Hai sa desenam s-un pom
Chiar in stanga, langa om.
Pomul este mai inalt
Si din el merele cad
Chiar in capul omului
Caci ramul e deasupra lui.
Iar in dreapta vad o casa
Chiar inalta si frumoasa.
Jos la usa un pisoi
Face mare taraboi.
Cu privirile-ndreptate
Spre ferestrele patrate.
Ca s-avem tablou perfect
Face-ti un chenar discret.
Unind fiecare colt
C-un gardut micut frumos.
Si-ati obtinut asadar
Un peisaj intr-un chenar.
joi, 25 noiembrie 2010
miercuri, 24 noiembrie 2010
Argument
A fost odata ..asa incepe povestea mea,...A fost odata ca niciodata,...asa va incepe povestea pe care doreste sa o asculte orice copil.
"Citeste-i povesti copilului tau caci te va tine minte"...dar sa ai grija sa tii cont de ingredientele de mai jos:
"Dati-ne povesti spun copiii, dati-ne aripi, ajutati-ne voi care sante-ti mari si tari, sa zburam in departari, claditi-ne palate de azur in gradini fermecate, aratati-ne cum se plimba zanele si printii in razele lunii si ale soarelui!".
"Citeste-i povesti copilului tau caci te va tine minte"...dar sa ai grija sa tii cont de ingredientele de mai jos:
- Gaseste-i o poveste care sa-l atraga si nu sa-l plictiseasca sau sa-l adoarma;
- Schimba tonul vocii cand actiunea din text va cere acest lucru;
- Foloseste toate onomatopeele posibile din text, il va atrage mult mai mult si va fi si amuzant;
- Implica-l si pe el in poveste, repetand astfel textul pentru unul din rolurile pe care il va alege si-l va interpreta mai tarziu la serbare;
- Pregateste-i masti si o mica scena pe care va juca rolul indragit de el;
- Discuta cu el despre personajele indragite;
- Joaca-te cu finalul si lasa-l sa gaseasca el alt sfarsit mai amuzant decat al tau;
- " Oare ce s-ar fi intamplat daca ...?"Ïn acest fel reusesti sa-i stimulezi creeativitatea, imaginatia dar si suspansul,...
"Dati-ne povesti spun copiii, dati-ne aripi, ajutati-ne voi care sante-ti mari si tari, sa zburam in departari, claditi-ne palate de azur in gradini fermecate, aratati-ne cum se plimba zanele si printii in razele lunii si ale soarelui!".
sâmbătă, 20 noiembrie 2010
Iubeste florile
Iubeste florile in viata ta
Ele-ti dau speranta de-a trai
Copile drag si bun ,tu nu uita
Ca intr-o zi si viata noastra se va ofili!
Iubeste florile si le -ngrijeste
Asa cum ingrijesti si de-un copil
Nu poti sa stii cand viata ti se ofileste
Si nu ramai in amintire, decat doar cu un spin.
Astazi esti tanar, frumos si in putere
Dar nu poti in viata sa ramai la fel
O floare, un copil iti aduce mangaiere
Si poate viata ta se va sfarsi altfel!
Sa nu uitati ca viata-i trecatoare
La fel ca florile din luna Mai
Iubirea este o durere mare
Daca un suflet bland cu tine nu il ai.
Ele-ti dau speranta de-a trai
Copile drag si bun ,tu nu uita
Ca intr-o zi si viata noastra se va ofili!
Iubeste florile si le -ngrijeste
Asa cum ingrijesti si de-un copil
Nu poti sa stii cand viata ti se ofileste
Si nu ramai in amintire, decat doar cu un spin.
Astazi esti tanar, frumos si in putere
Dar nu poti in viata sa ramai la fel
O floare, un copil iti aduce mangaiere
Si poate viata ta se va sfarsi altfel!
Sa nu uitati ca viata-i trecatoare
La fel ca florile din luna Mai
Iubirea este o durere mare
Daca un suflet bland cu tine nu il ai.
Basmul si copilaria
Avand in vedere conditiile actuale de astazi...dupa o perioda de tranzitie destul de bulversata ma gandesc cu oarecare teama la ziua de maine a tinerei generatii.
Invatamantul si educatia, inteligenta si creativitatea oamenilor, conceptia si atitudinea sanatoasa, corecta a acestora fata de munca, natura si societate sunt recunoscute la scara planetara ca fiind cea mai mare bogatie a unei tari.
Avand in vedere ca astazi se pierd valorile acestea de la o zi la alta, din cauza celor care ar trebui sa incurajeze noua generatie, ma tem ca preocuparea permanenta pentru realizarea vastului proces de creare coboara tot mai mult in loc sa urce.
Scoala ar trebui sa fie chemata sa formeze asemenea personalitati creatoare, receptive fata de schimbari, capabile sa se integreze cat mai activ intr-o lume noua si complexa, pe care ar trebui sa o inteleaga in mod stiintific, dar educarea si modelarea unei astfel de personalitati nu se poate realiza asa la voia intamplarii...ca si pana acum.
Au incercat sa modernizeze unele scoli si gradinite, dotandu-le cu aparatura moderna si ce fac astazi cu ele, daca le este intrerupt curentul, caldura, achizitionarea materialului didactic necesar desfasurarii in bune conditii a tuturor activitatilor.
Gradinitei, ca prima treapta a invatamantului, trebuie sa-i revina sarcina majora de a pune bazele formarii personalitatii copiilor, de a crea premisele unei gandiri concrete, de a stimula spiritul de investigatie, creativitate si inteligenta atat de necesare mecanismelor vietii sociale.Iata de ce mai mult ca oricand, in istoria societatii romanesti munca educatoarei se cere structurata dupa principiile pedagogiei moderne, creativitatii, invatarii sociale dirijate si activitatilor integrate de tip interdisciplinar.Ea trebuie imbogatita de la o zi la alta, de la un an la altul cu noi caracteristici si deschideri spre tot ce-i nou, a caror finalitate in practica educationala din gradinita conditioneaza continuitatea si progresul activitatii formative desfasurate mai tarziu de invatator.
Iata de ce, am considerat ca intreaga activitate din gradinita trebuie sa aiba un caracter compensatoriu, ajutandu-l pe copil la o socializare timpurie, usurand adaptarea acestora la comunicarea cu parteneri de aceeasi varsta si cu adultii.
In opozitie cu tipul non-creativ, educatoarea va adopta tipul creativ de relatii interpersonale care satisface indeplinirea obiectivelor de natura cognitiva, socio-afectiva, morala,si volitiv educationala a pregatirii pentru scoala.
Activitatile preferate de copii sant povestile si basmele transmise atat oral dar si prin intermediul mass-media.Mic si neajutorat, dar visand sa ajunga repede mare si voinic, bun si cinstit, harnic si indraznet, asemeni personajelor din basme si povesti, el intelege si invata pe nesimtite, prin desfasurarea peripetiilor basmului, ca va trebui sa treaca si el insusi prin incercari asemanatoare care sa-i verifice intelepciunea, curajul, indrazneala, puterea de a pastra o taina, de a-si impune legi de conduita, de a asculta de sfaturile celor mai mari, de a nu se lasa amagiti de unele persoane...
Basmul, prin ecourile sale afective este menit sa-l ancoreze pe copil in realul insusi, sa nu ramana in tara zanelor decat spre a privi spre lumea din jurul sau, dintr-o perspectiva mai larga si mai accesibila.Miraculosul din basm are rolul sau specific, ca o cale de "asimilare a noului" de catre copil.
Invatamantul si educatia, inteligenta si creativitatea oamenilor, conceptia si atitudinea sanatoasa, corecta a acestora fata de munca, natura si societate sunt recunoscute la scara planetara ca fiind cea mai mare bogatie a unei tari.
Avand in vedere ca astazi se pierd valorile acestea de la o zi la alta, din cauza celor care ar trebui sa incurajeze noua generatie, ma tem ca preocuparea permanenta pentru realizarea vastului proces de creare coboara tot mai mult in loc sa urce.
Scoala ar trebui sa fie chemata sa formeze asemenea personalitati creatoare, receptive fata de schimbari, capabile sa se integreze cat mai activ intr-o lume noua si complexa, pe care ar trebui sa o inteleaga in mod stiintific, dar educarea si modelarea unei astfel de personalitati nu se poate realiza asa la voia intamplarii...ca si pana acum.
Au incercat sa modernizeze unele scoli si gradinite, dotandu-le cu aparatura moderna si ce fac astazi cu ele, daca le este intrerupt curentul, caldura, achizitionarea materialului didactic necesar desfasurarii in bune conditii a tuturor activitatilor.
Gradinitei, ca prima treapta a invatamantului, trebuie sa-i revina sarcina majora de a pune bazele formarii personalitatii copiilor, de a crea premisele unei gandiri concrete, de a stimula spiritul de investigatie, creativitate si inteligenta atat de necesare mecanismelor vietii sociale.Iata de ce mai mult ca oricand, in istoria societatii romanesti munca educatoarei se cere structurata dupa principiile pedagogiei moderne, creativitatii, invatarii sociale dirijate si activitatilor integrate de tip interdisciplinar.Ea trebuie imbogatita de la o zi la alta, de la un an la altul cu noi caracteristici si deschideri spre tot ce-i nou, a caror finalitate in practica educationala din gradinita conditioneaza continuitatea si progresul activitatii formative desfasurate mai tarziu de invatator.
Iata de ce, am considerat ca intreaga activitate din gradinita trebuie sa aiba un caracter compensatoriu, ajutandu-l pe copil la o socializare timpurie, usurand adaptarea acestora la comunicarea cu parteneri de aceeasi varsta si cu adultii.
In opozitie cu tipul non-creativ, educatoarea va adopta tipul creativ de relatii interpersonale care satisface indeplinirea obiectivelor de natura cognitiva, socio-afectiva, morala,si volitiv educationala a pregatirii pentru scoala.
Activitatile preferate de copii sant povestile si basmele transmise atat oral dar si prin intermediul mass-media.Mic si neajutorat, dar visand sa ajunga repede mare si voinic, bun si cinstit, harnic si indraznet, asemeni personajelor din basme si povesti, el intelege si invata pe nesimtite, prin desfasurarea peripetiilor basmului, ca va trebui sa treaca si el insusi prin incercari asemanatoare care sa-i verifice intelepciunea, curajul, indrazneala, puterea de a pastra o taina, de a-si impune legi de conduita, de a asculta de sfaturile celor mai mari, de a nu se lasa amagiti de unele persoane...
Basmul, prin ecourile sale afective este menit sa-l ancoreze pe copil in realul insusi, sa nu ramana in tara zanelor decat spre a privi spre lumea din jurul sau, dintr-o perspectiva mai larga si mai accesibila.Miraculosul din basm are rolul sau specific, ca o cale de "asimilare a noului" de catre copil.
vineri, 19 noiembrie 2010
Surprizele toamnei
" Stiti voi, oare copilasi
Cine lasa pomi golasi?
Cine-aduce ploi marunte
Si nespus de multe fructe?"(Toamna)
Toamna
Cand vara calduroasa v-a parasit
Iata si eu am sosit!
Cu reci si ploi marunte
Vin din deal, vin de pe munte,
Vin cu zile mici ca voi
Si va las copacii goi
Vin pe deal , vin pe campie,
In rochita aurie
Ca asa imi place mie!
" Rotunjoare, colorate,
In camara sunt pastrate
Si cu ele curatate
Faci placinte minunate."(marul)
"Am o forma ca un bec
Dar nu luminez deloc
Sunt o fructa cam zemoasa
Sunt galbena si gustoasa."(para)
Au plecat spre tari cu soare
Pasarile calatoare,
Caci la noi e frig si ploua,
Vantul bate cu putere
Frunzele-au cazut si ele.
Nu este greu de ghicit
Stiti voi cine a venit?(Toamna).
Toamna
Toamna, toamna dintre vii,
Eu stiam ca vei veni
Si stiam c-o sa-mi aduci,
Legume si fructe dulci.
Tu imi umpli zarile
Cu toate culorile
Mi-aduci struguri brumarii
Toamna, ce bogata vii!
Si acum ca m-ai gasit
Eu iti spun, bine-ai venit!
Cine lasa pomi golasi?
Cine-aduce ploi marunte
Si nespus de multe fructe?"(Toamna)
Toamna
Cand vara calduroasa v-a parasit
Iata si eu am sosit!
Cu reci si ploi marunte
Vin din deal, vin de pe munte,
Vin cu zile mici ca voi
Si va las copacii goi
Vin pe deal , vin pe campie,
In rochita aurie
Ca asa imi place mie!
" Rotunjoare, colorate,
In camara sunt pastrate
Si cu ele curatate
Faci placinte minunate."(marul)
"Am o forma ca un bec
Dar nu luminez deloc
Sunt o fructa cam zemoasa
Sunt galbena si gustoasa."(para)
Au plecat spre tari cu soare
Pasarile calatoare,
Caci la noi e frig si ploua,
Vantul bate cu putere
Frunzele-au cazut si ele.
Nu este greu de ghicit
Stiti voi cine a venit?(Toamna).
Toamna
Toamna, toamna dintre vii,
Eu stiam ca vei veni
Si stiam c-o sa-mi aduci,
Legume si fructe dulci.
Tu imi umpli zarile
Cu toate culorile
Mi-aduci struguri brumarii
Toamna, ce bogata vii!
Si acum ca m-ai gasit
Eu iti spun, bine-ai venit!
miercuri, 17 noiembrie 2010
ZIUA TATALUI MEU
Ziua tatilor se pare
Niciodata n-o serbam
Dar nimic nu ne sta-ncale
Ca astazi sa-l bucuram!
Mama stie ea draguta
Cum sa-l faca fericit!
Iara sora cea mai mare,
Un cadou i-a pregatit.
Eu ma tot gandesc intr-una
Ce surpriza-i voi face?
Stau si ma gandesc acuma
Si-am aflat ...ca berea-i place.
Niciodata n-o serbam
Dar nimic nu ne sta-ncale
Ca astazi sa-l bucuram!
Mama stie ea draguta
Cum sa-l faca fericit!
Iara sora cea mai mare,
Un cadou i-a pregatit.
Eu ma tot gandesc intr-una
Ce surpriza-i voi face?
Stau si ma gandesc acuma
Si-am aflat ...ca berea-i place.
MAMA
Cine-i mama?
E primul cuvant rostit de copil,
Cine-i mama?
E sufletul ce ti-a dat viata,
Cine-i mama?
E fiinta ce nu ai voie sa o uiti vreodata...
Cine-i mama?
E locul cald unde tu ai dormit,
Noua luni de zile..
Cine-i mama?
E aerul de care tu aveai nevoie,
Cine-i mama?
E soarele, e luna de pe cer, e o comoara
E armonie, zambet, iubire
Sa nu o lasi ca ea sa moara...
Ea a vegheat ca drumul tau
Sa fie doar cel drept mereu.
E primul cuvant rostit de copil,
Cine-i mama?
E sufletul ce ti-a dat viata,
Cine-i mama?
E fiinta ce nu ai voie sa o uiti vreodata...
Cine-i mama?
E locul cald unde tu ai dormit,
Noua luni de zile..
Cine-i mama?
E aerul de care tu aveai nevoie,
Cine-i mama?
E soarele, e luna de pe cer, e o comoara
E armonie, zambet, iubire
Sa nu o lasi ca ea sa moara...
Ea a vegheat ca drumul tau
Sa fie doar cel drept mereu.
VALOAREA INSTRUCTIV- EDUCATIVA A BASMULUI
Odata cu progresul civilizatiei literatura populara nu va disparea. Pentru ca sunt prea multe argumente care releva faptul ca folclorul are " tinerete fara batranete si viata fara de moarte ''.
Literatura populara este asemeni oglinzii unui lac in care s-au reflectat veacuri de-a randul chipuri de voinici Feti-Frumosi, fara teama, si intelepte Ilene- Cosanzene, precum si fapte si evenimente marete, lac tainic ce-si intuneca fata in unde mari si tremurande, la amintirea luptelor din trecut...
Lumea basmului poate cuceri pe orcine indiferent de varsta. Copilul este fermecat de lumea noua care i se releva, tanarul se cauta si se regaseste in eroii pozitivi, iar varstnicul se cauta si el printre inteleptii imparati ai basmului.
De ce basmul?
Deoarece este specia genului epic cea mai indragita de copii din primii ani ai copilariei si pana aproape de adolescenta.
Dupa joc, basmul ocupa locul al doilea intre preferintele copilului si intre mijloacele instructiv-educative folosite in gradinita.
El ofera jocului multiple subiecte, se impleteste cu acesta si devine sinonim cu COPILARIA.
" In ciuda scenariei sale fantastice, basmul oglindeste problemele mari ale existentei umane, framantarile cu vechime milenara din care au rezultat contururile unei lumi ideale, fara metehne, cu norme de conduita perfecte.", sau dupa cum afirma N. Roseanu in " Steoretipia Basmului ", eroilor din basm, poporul le-a redat numai acele trasaturi semnificative, esentiale: frmusete, putere si omenie. Aceste trasaturi sunt suficiente pentru a reda un ideal estetic. Eroul este frumos, puternic si demn, si nimic mai mult.
Incercarile eroului pozitiv pentru realizarea binelui il determina pe copil sa aspire la o viata mai buna si ca numai prin truda, perseverenta, optimism si curaj poti invinge.
De aici se desprinde foarte clar functia instructiv - educativa a basmului,copiii invatand sa fie intodeauna cinstiti, drepti, prieteni adevarati, exprimand compasiune fata de cei slabi , admiratie fata de cei optimisti, demonstrand incredere in fortele proprii. Ei vor fi de partea dreptatii, adevarului, binelui, detestand nedreptatea, lacomia, minciuna, ingamfarea, rautatea, ura, si lenevia.
Basmul contribuie la largirea orizontului copiilor, la dezvoltarea tuturor proceselor psihice, la dezvoltarea limbajului sub toate aspectele, la educarea din punct de vedere moral si estetic a copiilor. Prin basm copilul patrunde in lumea imaginarului, a fantasticului, el transpunandu-se in rolul personajelor, traind emotii si sentimente.
Se pare ca basmul isi traieste si astazi, pretutindeni inca "tineretea fara batranete" , chiar daca pe unele meleaguri dezvoltarea stiintei si tehnicii i-au inchis viata ca povestire orala.
Cinematografia i-a adus o noua viata: aceea a feeriei de imagini,aflandu-i terenul cel mai bun in filmul de animatie si al spectacolului de teatru.
Si printre recentii iubitori nu se afla numai pretuitori ai povestii in orele de seara, ci si oameni de inalta cultura:poeti, prozatori, pictori, sculptori, muzicieni. Multi dintre ei isi afla ca izvor de inspiratie pentru opera lor, originala, in tezaurul nesecat al basmelor.
Basmele oglindesc primele istorii ale relatiilor omenesti si ale luptei omului cu fortele naturii.Din basme, se desprind inceputurile luptei dintre cei asupriti si asupritori-povestesc despre saraci si bogati, despre rai si buni, reflecta lupta omului cu fortele naturii si reliefeaza nazuintele oamenilor de a se elibera de ignoranta, de a-si usura munca si viata.
Prin forma introductiva "a fost odata", basmul se elibereaza de mit in sensul ca se instaleaza intr-o alta ordine temporala, faptul narat avand valoare doar de trecut...problema capitala a basmului nu o constituie fantasticul...ci eroismul si dinamizarea actiunii.
Basmul e ca un rau in care se varsa toate celelalte torente ale culturii populare:mituri, legende, credinte si practici religioase, conceptii despre lume si viata.
Basmul popular creeaza intodeauna o atmosfera de optimism. Poporul a crezut totdeauna intr-un viitor mai bun, oricat de greu ar fi prezentul, de aceea in basm ies invingatoare fortele binelui,care doboara fortele vrajmase ale omului.
Eroina basmului este de obicei, ILEANA COSANZEANA,vestita prin frumusetea ei, veste ce se duse peste mari si tari. De obicei ea este fiica cea mica sau mijlocie a impartului, fiind salvata de FAT-FRUMOS, pe care il ajuta in lupta cu zmeii si in final se casatoreste cu acesta.
Basmul este o pledoarie pentru valorile inter-umane, pentru bine si frumos, de aceea se adreseaza tuturor varstelor, dar mai ales copilariei.Ele sunt un exceptional material literar accesibil varstei mici, aduc o pretioasa contributie la dezvoltarea proceselor de cunoastere, proceselor afective si la dezvoltarea personalitatii copiilor.
Literatura populara este asemeni oglinzii unui lac in care s-au reflectat veacuri de-a randul chipuri de voinici Feti-Frumosi, fara teama, si intelepte Ilene- Cosanzene, precum si fapte si evenimente marete, lac tainic ce-si intuneca fata in unde mari si tremurande, la amintirea luptelor din trecut...
Lumea basmului poate cuceri pe orcine indiferent de varsta. Copilul este fermecat de lumea noua care i se releva, tanarul se cauta si se regaseste in eroii pozitivi, iar varstnicul se cauta si el printre inteleptii imparati ai basmului.
De ce basmul?
Deoarece este specia genului epic cea mai indragita de copii din primii ani ai copilariei si pana aproape de adolescenta.
Dupa joc, basmul ocupa locul al doilea intre preferintele copilului si intre mijloacele instructiv-educative folosite in gradinita.
El ofera jocului multiple subiecte, se impleteste cu acesta si devine sinonim cu COPILARIA.
" In ciuda scenariei sale fantastice, basmul oglindeste problemele mari ale existentei umane, framantarile cu vechime milenara din care au rezultat contururile unei lumi ideale, fara metehne, cu norme de conduita perfecte.", sau dupa cum afirma N. Roseanu in " Steoretipia Basmului ", eroilor din basm, poporul le-a redat numai acele trasaturi semnificative, esentiale: frmusete, putere si omenie. Aceste trasaturi sunt suficiente pentru a reda un ideal estetic. Eroul este frumos, puternic si demn, si nimic mai mult.
Incercarile eroului pozitiv pentru realizarea binelui il determina pe copil sa aspire la o viata mai buna si ca numai prin truda, perseverenta, optimism si curaj poti invinge.
De aici se desprinde foarte clar functia instructiv - educativa a basmului,copiii invatand sa fie intodeauna cinstiti, drepti, prieteni adevarati, exprimand compasiune fata de cei slabi , admiratie fata de cei optimisti, demonstrand incredere in fortele proprii. Ei vor fi de partea dreptatii, adevarului, binelui, detestand nedreptatea, lacomia, minciuna, ingamfarea, rautatea, ura, si lenevia.
Basmul contribuie la largirea orizontului copiilor, la dezvoltarea tuturor proceselor psihice, la dezvoltarea limbajului sub toate aspectele, la educarea din punct de vedere moral si estetic a copiilor. Prin basm copilul patrunde in lumea imaginarului, a fantasticului, el transpunandu-se in rolul personajelor, traind emotii si sentimente.
Se pare ca basmul isi traieste si astazi, pretutindeni inca "tineretea fara batranete" , chiar daca pe unele meleaguri dezvoltarea stiintei si tehnicii i-au inchis viata ca povestire orala.
Cinematografia i-a adus o noua viata: aceea a feeriei de imagini,aflandu-i terenul cel mai bun in filmul de animatie si al spectacolului de teatru.
Si printre recentii iubitori nu se afla numai pretuitori ai povestii in orele de seara, ci si oameni de inalta cultura:poeti, prozatori, pictori, sculptori, muzicieni. Multi dintre ei isi afla ca izvor de inspiratie pentru opera lor, originala, in tezaurul nesecat al basmelor.
Basmele oglindesc primele istorii ale relatiilor omenesti si ale luptei omului cu fortele naturii.Din basme, se desprind inceputurile luptei dintre cei asupriti si asupritori-povestesc despre saraci si bogati, despre rai si buni, reflecta lupta omului cu fortele naturii si reliefeaza nazuintele oamenilor de a se elibera de ignoranta, de a-si usura munca si viata.
Prin forma introductiva "a fost odata", basmul se elibereaza de mit in sensul ca se instaleaza intr-o alta ordine temporala, faptul narat avand valoare doar de trecut...problema capitala a basmului nu o constituie fantasticul...ci eroismul si dinamizarea actiunii.
Basmul e ca un rau in care se varsa toate celelalte torente ale culturii populare:mituri, legende, credinte si practici religioase, conceptii despre lume si viata.
Basmul popular creeaza intodeauna o atmosfera de optimism. Poporul a crezut totdeauna intr-un viitor mai bun, oricat de greu ar fi prezentul, de aceea in basm ies invingatoare fortele binelui,care doboara fortele vrajmase ale omului.
Eroina basmului este de obicei, ILEANA COSANZEANA,vestita prin frumusetea ei, veste ce se duse peste mari si tari. De obicei ea este fiica cea mica sau mijlocie a impartului, fiind salvata de FAT-FRUMOS, pe care il ajuta in lupta cu zmeii si in final se casatoreste cu acesta.
Basmul este o pledoarie pentru valorile inter-umane, pentru bine si frumos, de aceea se adreseaza tuturor varstelor, dar mai ales copilariei.Ele sunt un exceptional material literar accesibil varstei mici, aduc o pretioasa contributie la dezvoltarea proceselor de cunoastere, proceselor afective si la dezvoltarea personalitatii copiilor.
luni, 15 noiembrie 2010
BASMUL
Basmul e un taram fara hotare
In preajma sobei vraja mare are.
Cand ziua e din ce in ce mai mica
Mie-mi spune basme chiar a mea bunica.
Langa gura sobei, focu-i o vapaie
Si ciudate umbre umbla prin odaie.
Dar deodata Fat Frumos apare
Cu palosul in mana pe un cal calare.
Si merge el cale lunga sa-i ajunga
Ca pe zmeii rai sa ai invinga.
Pe Ileana Cosanzeana s-o gaseasca,
Si pe cal s-o aduca la curtea-mparateasca.
Nunta mare acolo o sa fie
Si-s poftiti toti regii de la-nparatie.
Si mai merge el o zi si-o saptamana
Si mai merge pana, pe geana micilor
Copii se-asterne, zapada somnului in perne.
In preajma sobei vraja mare are.
Cand ziua e din ce in ce mai mica
Mie-mi spune basme chiar a mea bunica.
Langa gura sobei, focu-i o vapaie
Si ciudate umbre umbla prin odaie.
Dar deodata Fat Frumos apare
Cu palosul in mana pe un cal calare.
Si merge el cale lunga sa-i ajunga
Ca pe zmeii rai sa ai invinga.
Pe Ileana Cosanzeana s-o gaseasca,
Si pe cal s-o aduca la curtea-mparateasca.
Nunta mare acolo o sa fie
Si-s poftiti toti regii de la-nparatie.
Si mai merge el o zi si-o saptamana
Si mai merge pana, pe geana micilor
Copii se-asterne, zapada somnului in perne.
COPILUL SI COPILARIA
Copilul se naste curios pe lume si dornic de a se orienta in ea. Intreaga mea copilarie n-a fost decat o frumoasa si lunga poveste... Cat am fost in casa parintilor mei am ascultat povesti, cat am fost departe de ea am spus povesti... atat copiilor de la gradinita, dar si celor ce inca nu ma cunosc.
MHAI EMINESCU a acordat o deosebita importanta atat poeziei, dar si povestii in educarea copiilor, insistand asupra necesitatii de a stimula si a ajuta pe copil sa inteleaga continutul celor citite si sa se deprinda si a povesti cele auzite.
ION CREANGA prin Amintirile din copilarie, evoca atat copilul dar si copilaria sa. Ce este oare copilaria? Este tocmai imaginea vie a raiului pierdut, si sugestia fara de prihana a raiului viitor. Copiii, ei sunt asemanati cu niste ingeri. Aproape toti scriitorii isi evoca propria copilarie cu nostalgia unui rai pierdut, in care predomina acea stare de curatenie, de frumusete si nevinovatie, din care te-ai coborat in viata. Ideea ca in natura copilariei se ascunde paradisul viitor e confirmata de pedagogia noua.
MARIA MONTESSORI sustine ca nenorocirea copilului vine din presiunea pe care o exercita adultul asupra lui, deformandu-i inclinatiile bune si sanatoase. Daca fiecare copil ar primi in famile o educatie buna si sanatoasa nu ar mai fi atatea nenorociri pe pamant. Nu incerca sa sustii doar teorie copilului, ci arata-i prin faptele tale ce are de facut mai tarziu. Copilaria tuturor timpurilor nu poate fi conceputa fara lumea fabulosului oferita de basme, povesti, povestiri.
MHAI EMINESCU a acordat o deosebita importanta atat poeziei, dar si povestii in educarea copiilor, insistand asupra necesitatii de a stimula si a ajuta pe copil sa inteleaga continutul celor citite si sa se deprinda si a povesti cele auzite.
ION CREANGA prin Amintirile din copilarie, evoca atat copilul dar si copilaria sa. Ce este oare copilaria? Este tocmai imaginea vie a raiului pierdut, si sugestia fara de prihana a raiului viitor. Copiii, ei sunt asemanati cu niste ingeri. Aproape toti scriitorii isi evoca propria copilarie cu nostalgia unui rai pierdut, in care predomina acea stare de curatenie, de frumusete si nevinovatie, din care te-ai coborat in viata. Ideea ca in natura copilariei se ascunde paradisul viitor e confirmata de pedagogia noua.
MARIA MONTESSORI sustine ca nenorocirea copilului vine din presiunea pe care o exercita adultul asupra lui, deformandu-i inclinatiile bune si sanatoase. Daca fiecare copil ar primi in famile o educatie buna si sanatoasa nu ar mai fi atatea nenorociri pe pamant. Nu incerca sa sustii doar teorie copilului, ci arata-i prin faptele tale ce are de facut mai tarziu. Copilaria tuturor timpurilor nu poate fi conceputa fara lumea fabulosului oferita de basme, povesti, povestiri.
DESPRE POEZIE
Poezia culege prin vibratii esente si intensitati. Cu poezia m-am intalnit din nevoia de inalt, ea mi-a fost o nadejde in plus cand eram trista sau atunci cand simteam ca pot sa ma indragostesc din nou.Acum cand internetul a devenit o lume a tuturor celor bulversati...foarte putini se mai gandesc ca cerul este albastru si ca mai stralucesc inca stelele si luna, ca soarele rasare si apune ,ca dupa o ploaie de vara calduta, poate aparea un frumos curcubeu sau ca iarba este verde.Imaginele de pe internet (cu diverse conotatii) au devenit pentru unii mult mai interesante decat o poezie ascunsa in pagini de celuloza.Oare de ce nu mai sant atat de interesante cartile?
Dupa ce am facut o analiza a poeziei de a gasi cat mai multe variante, mi-am propus sa zbor spre inaltimi de celuloza pintre rime incrucisate, versuri albe, printre simbolisti si psalmisti. Sa-l caut pe marele poet M.Eminescu,sa-l admir cateva secole si apoi sa ma intorc pe marea planeta Abastra ametita de bulgarii de de sensibilitate din inalt si sa reflectez inca odata asupra definitiei poeziei.
Poezia prin sensibilitatea ei te dezlipeste de accidentele deceptiei..si te face sa simti ca atingi prin ea taramuri oprite. Curiozitatea devoranta te poarta spre tainele ei, si-i destul sa taci in ascultare, ca-n ea sa descoperi totul.
Nu stiu daca le pricep prea bine pe toate dar mi-a trecut un fior prin toate madularele cand am citit toate poeziile lui M.Eminescu., si atunci am ingropat o parte din mine. A fost o inmormantare memorabila si unica la fel ca si prima dragoste, in timpul careia am furat de la zei o pereche de aripi rude cu luna, mi-am imaginat cum e sa zbori printre stele si sa-ti gasesti alinarea sufleteasca in paginile poeziei.
Timpul de astazi cere alta seva, venele alt murmur, carnea alte inselaciuni..sant treaza si nu stiu in cine si in ce sa mai cred?
Dupa ce am facut o analiza a poeziei de a gasi cat mai multe variante, mi-am propus sa zbor spre inaltimi de celuloza pintre rime incrucisate, versuri albe, printre simbolisti si psalmisti. Sa-l caut pe marele poet M.Eminescu,sa-l admir cateva secole si apoi sa ma intorc pe marea planeta Abastra ametita de bulgarii de de sensibilitate din inalt si sa reflectez inca odata asupra definitiei poeziei.
Poezia prin sensibilitatea ei te dezlipeste de accidentele deceptiei..si te face sa simti ca atingi prin ea taramuri oprite. Curiozitatea devoranta te poarta spre tainele ei, si-i destul sa taci in ascultare, ca-n ea sa descoperi totul.
Nu stiu daca le pricep prea bine pe toate dar mi-a trecut un fior prin toate madularele cand am citit toate poeziile lui M.Eminescu., si atunci am ingropat o parte din mine. A fost o inmormantare memorabila si unica la fel ca si prima dragoste, in timpul careia am furat de la zei o pereche de aripi rude cu luna, mi-am imaginat cum e sa zbori printre stele si sa-ti gasesti alinarea sufleteasca in paginile poeziei.
Timpul de astazi cere alta seva, venele alt murmur, carnea alte inselaciuni..sant treaza si nu stiu in cine si in ce sa mai cred?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)